Structuri uriase misterioase

Structuri uriase misterioase

   Picture15Istoria ne învata ca perioada preistorica a fost una în care omul abia învata sa stapâneasca focul si sa se adaposteasca,dar iata ca unele descoperiri senzationale vin sa contrazica aceasta parere.

    Astfel, o serie de dovezi descoperite pe cuprinsul Terrei sunt atât de enigmatice, încât toate încercarile de încadrare în tiparele clasice ale istoriei sunt sortite esecului. Si asta întrucât perioada lor de aparitie este controversata sau chiar imposibil de stabilit, scopurile pentru care au fost create sunt greu de întrevazut iar modalitatile practice de realizare a lor ramân o enigma chiar si pentru nivelul actual de dezvoltare a tehnicii.

Cele mai reprezentative sunt:

Pistele din Nazca

pistele din nazca  Nu departe de coasta Oceanului Paific, pe povârnisurile Anzilor Peruvieni, se ridica vechiul oras Nazca, iar în proxima sa vecinatatese afla Valea Palpa, o fâsie de pamânt neteda, cu o lungime de 60 de km. si o latime de 2 km., pe suprafata careia sunt presarate nenumarate pietricele, asemanatoare unor bucatele de fier ruginit. Cu toata lipsa absoluta de vegetatie, locuitorii din Nazca numesc aceasta câmpie pampa. Zburând pe deasupra acestei câmpii, se pot distinge pe distante uriase, linii dispuse geometric, unele paralele, altele care se încruciseaza si altele care marginesc vaste suprafete de forma trapezoidala.

   Nenumarate linii, de grosimi si lungimi diferite, cuprinse între 8 si 65 de kilometri, se îndreapta în toate directiile si adesea se intersecteaza, aparent la întâmplare. Dreptunghiuri uriase, triunghiuri si trapeze pot conduce la ideea unor antice aeroporturi sau piste de lansare, însa alte desene zoomorfe si forme abstracte fac aceasta ipoteza prea simplista. De altfel, pamântul moale nu ar fi permis aterizarea în acesta zona. În mod evident, multe din desenele zoomorfe de la Nazca sunt mai vechi decât liniile, deoarece multe linii traverseaza desenele zoomorfe, ceea ce îndreptateste ideea ca desertul a fost inscriptionat în doua faze, prima cu figuri de animale, iar a doua cu linii. Aceste linii nu sunt drumuri vechi, pentru ca unele dintre ele sfârsesc brusc pe vârfuri de munte, în vreme ce altele nu duc nicaieri.

      Exemple:

   Figurile desenate în desert sunt o varietate impresionanta si includ, printre altele, un paianjen, câteva pasari, o maimuta, o balena, un peste, o lama si o sopârla, o floare si un om cu aura. Ca întindere, desenul sopârlei are 180 de metri lungime. Mai exista, de asemenea, 18 forme de pasari, din care cele mai frecvente sunt pasarea colibri si condorul, cu lungimi cuprinse între 25 si 275 de metri lungime. Paianjenul urias, lung de aproape 45 de metri, este unul dintre cele mai interesante desene ale desertului, deoarece apartine genului Ricinulei, una din cele mai rare familii de paianjeni si ale carei exemplare se gasesc doar în locuri inaccesile din jungla Amazonului. Desenul este atât de exact, încât creatura prezinta chiar si prelungirea unui picior pe al carui vârf se poate observa clar organul reproducator, vizibil doar la microscop.

   Cele mai interesante sunt însa desenele stilizate ale unor animale: maimute de 80 de metri, paianjeni lungi de 46 de metri, sopârle, pesti rapitori, tot felul de monstri nedefiniti, un sortiment bogat de uriase pasari rapitoare. Unele desene se repeta de parca ar fi fost copiate

    Opinii:

   Profesorul Alden Mason, specialist în arheologia peruviana, sustine ca desenele reprezinta marturii ale unei religii stravechi sau chiar un calendar si ca masurarea precisa a liniilor si figurilor geometrice din regiune a permis confirmarea ca liniile au fost trasate pe baza unor coordonate astronomice. Cu toate acestea, o serie de cercetatori considera ca, desi s-au facut nenumarate analize, nu exista nici un fel de temeiuri care sa sustina teoria ca respectivele linii si figuri reprezinta parti componente ale unui calendar astronomic evoluat.

   Maria Reiche, cercetatoarea germana care si-a dedicat viata explicarii figurilor misterioase din pampasul andin, analizând figurile si liniile din desertul Nazca, ce se întind pe kilometri întregi în sus si în jos pe munti, pâna la orizont, fara sa se tina seama de obstacolele peisajului, a sustinut ca aceste desene grandioase au fost mai întâi proiectate si desenate la o scara mai mica: “Doar cineva familiarizat cu activitatea practica a unui topograf poate întelege pe deplin formatia si pregatirea necesara unor oameni capabili sa proiecteze un desen la scara mica si apoi sa-l treaca perfect la scara mare, pastrând toate proportiile. Vechii peruani trebuie sa fi dispus de mijloace si unelte despre care noi nu stim nimic.”

     Explicatii:

   Din punct de vedere practic, toate liniile si formele de la Nazca au fost obtinute prin îndepartarea primului strat de pietre pâna la nivelul solului galben de dedesupt. Însasi pastrarea lor nealterata constituie una din enigme, în privinta aceasta asemanându-se cu Geogliful din Paracas, care, de altfel, este amplasat într-o relativa vecinatate. Din punct de vedere teoretic singura explicatie plauzibila o poate constitui folosirea unei tehnici, care deocamdata nu a putut fi nici macar conceputa de actuala civilizatie, de impregnare a mediului terestru cu structuri energetice de cristalizare. Prezumtiva structura energetica, ce se pare ca sta la baza acestui fenomen cu totul extraordinar, poate fi studiata prin analogie cu formatiunile energetice care stau la baza cristalizarii fulgilor de nea sau a figurilor ce se formeaza pe geamurile înghetate.

Geogliful din Paracas

geoglif   Cunoscut si sub numele de Trei vârfuri, Candelabru, Trident, Trei cruci, Far, Cactus sudamerican, Sfânta Treime din Vechea America, geogliful din Paracas se afla situat la o distanta de aproape 200 de km. de desertul Nazca. Bratele candelabrului sunt orientate pe directia Nazca – Ocucaje, iar daca s-ar trage o linie imaginara între Tiahuanaco si peninsula Paracas, aceasta ar lega câmpia Nazca de desertul Ocucaje. “Candelabrul” de la Paracas este cel mai misterios simbol al mozaicului. Gigantismul constructiei si executia sa deosebita pot fi asemanate doar cu figurile de la Nazca, însa aici modul în care este finalizat frapeaza într-o masura si mai mare: desi a fost amplasat pe un deal de nisip sterp, fara vegetatie, al peninsulei Paracas, expus permanent marii deschise si vânturilor ce bat neîncetat dinspre Pacific, el îsi pastreaza din timpuri imemoriale forma.

   Compararea fotogarfiilor facute în anii ´50, ´60 si ´80 indica doar mici schimbari la capetele bratelor, dar forma stilizata, care constituie expresia sa proprie, a ramas neschimbata. Chiar si atunci când vântul puternic împrastie nisipul si-i acopera toate cutele, el se regenereaza mereu, de parca îsi trage forta din adâncul pamântului. Cum e posibil acest lucru n-a fost lamurit înca. Cert este ca fotografii facute în perioade diferite de timp surprind contururile lui strabatute de drumuri, purtând urmele copitelor de cai sau ale rotilor autovehiculelor, adâncite de linia oblica a dunei. Toate urmele lasate de vandalismul uman au disparut însa, iar candelabrul a supravietuit neschimbat.

Piramidele

piramida   Prezente pretutindeni în lume, piramidele sunt constructii uriase sau mai reduse ca dimensiuni, a caror realizare este imposibil de explicat (ele neputând realizate cu tehnica pe care o posedam în prezent ), al caror scop poate fi doar banuit si ale caror caracteristici dau indicii despre un nivel al cunoasterii comparabil cu cel al civilizatiei noastre.

Proprietati ciudate:

Proprietatile fizico-chimice ale materiei
Unghiul piramidal descrie atât structura moleculara a apei cât si structura spatiala a atomului de carbon.
Numarul de aur descrie exact masa moleculara a apei.
Numarul total de elemente chimice naturale ale Pamântului se poate calcula împartind înaltimea piramidei la numarul de aur.
Masa atomica a uraniului este descrisa exact de marimea bazei patratului piramidal.
Relatia cu sistemul solar
Toate unghiurile remarcabile ale piramidei sunt un multiplu de 9, numarul planetelor din sistemul solar.
Distanta dintre Pamânt si Luna este descrisa de raportul între volumul Terrei si al piramidei.
Distanta Pamânt – Soare este descrisa de înaltimea piramidei.
Diametrele a sapte dintre planete descriu triunghiul mare piramidal.
Rapoartele consecutive ale timpilor de revolutie ale planetelor sunt descrise de relatii simple în care intra patratul numarului de aur 1,618.
Relatia cu Terra
Suprafata planetei este un multiplu al înaltimii piramidei.
Lungimea medie a arcului meridian de 1 grad este descrisa de raportul dintre raza ecuatoriala a Terrei si raza sferei înscrise în piramida.
Raza Terrei poate fi calculata cu ajutorul volumului sferei înscrise în piramida si numarul de aur.
Meridianul de 31 de grade si 10 secunde care trece exact prin centrul piramidei împarte uscatul în 2 parti egale.
Efectul de piramida

   S-a constatat stiintific ca prezenta unei piramide modifica proprietatile mediului. Mai exact, este ca si cum un vortex de energie ar emana din vârful piramidei atât în afara cât si în exterior. Datorita acestei energii, materia pare a se transforma mai repede. De asemenea în interiorul piramidei poate fi înregistrata prezenta unei “adieri” foarte asemanatoare vântului cosmic iar cristalele se comporta diferit în functie de orientarea lor în raport cu piramida.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *